mercredi 17 décembre 2014

Sa învățăm limba franceza


! L'ALPHABET :
1. A (se citește asa cum se vede)
2. B ( bé)
3. C (sé)
4. D (dé)
5. E ( eo citit repede, cam asa l-as descrie;este un sunet necunoscut in limba românească)
6. F ( ef)
7. G ( jé)
8. H ( aș)
9. I  ( i apăsat)
10. J ( ji)
11. K ( ká)
12. L ( ell este un l ceva mai lung)
13. M (em)
14. N (en)
15. O (o)
16. P ( pé)
17. Q (chiu)
18. R ( errr, cam asa l-as scrie; apropo ,eu am avut multă bătaie cu aceasta litera :)
19. S ( es)
20. T ( té)
21. U ( iu)
22. V ( vé)
23. W ( dublîvé)
24. X ( ics)
25. Y ( y grek)
26. Z ( zé)
Nu ezitați sa ma anuntati dacă observați greșeli sau aveți ceva de adăugat.
Les signes diacritiques/Semnele diacritice: cele 3 accente( ascuțit, grav si circumflex),trema,sedila si apostroful.
1. L'accent aigu/Accentul ascuțit il aplicam de regula pe litera 'e' pe care o transforma intr-un 'e' inchis.Exemple: présent/prezent,l'année/anul,février/februarie,décembre/decembrie,l'été/vara,enchanté/încântat,etc.
Cand avem consoanele finale 'd'f'r'z' înaintea lui 'e' (ex.marcher/a merge,mériter/ a merita,mirer/a privi,nez/nas,etc.NU mai punem accentul pe penultimul 'e' in aceste cazuri. 

2. L'accent grave/ Accentul grav il aplicam pe vocalele 'a','e' si 'u' .Exemple: mère/mama,père/tata, frère/frate( este un 'e' deschis iar in cuvintele de acest tip nu pronunțam ultimul 'e'; se pronunta asa: mér,pér,frér). 
Il mai avem pe 'e' grav in multe cuvinte care se termina in litera 's'(ex: succès, exprès,procès pe care nu are rost sa le mai traduc si care se pronunta asa: sucses, ecspres si proses;il pronunțam întodeauna 
pe 's' in aceste cazuri).
Cand 'e' este urmat de o consoana dubla nu i se mai aplica accentul grav; ex:je rappelle/eu rechem,
(re)amintesc,mozzarelle,courgette/dovlecel,je jette/eu arunc,etc. 
Cand 'e' este urmat de doua consoane diferite inca o data nu ii mai aplicam accentul.Ex: herbe/iarba; verte/verde; certes/cert,etc. 
Cand este urmat de 'x',din nou nu i se mai aplica accentul. Ex: exubérante/exuberanta; excelent,exact,etc. 
Aplicam accentul pe vocala 'a' in prepozitia 'à' ca sa nu facem confuzie cu 'a' însemnând 'are'din verbul 'avoir'/a avea); ex:ella a, il a.
Aplicam din nou accentul pe 'à' pentru adverbul çà, pentru ca mai exista 'ça' ca pronume demonstrativ  si mai avem 'là'/acolo, deosebit de articolul 'la' si de pronumele personal 'la' prin accentul aplicat.Il mai gasim si aici : delà, déjà,voilà, etc.
Aplicam accentul pe vocala 'u' in adverbul 'où'/unde, pentru a nu il confunda cu conjunctia 'ou' (sau,ori).

3.L'accent circonflexe/ Accentul circumflex se aplica pe vocalele 'a','e', 'i', 'o', 'u' si arata dispariția unei litere care nu se mai aude si  care a existat in limba franceza veche.Exemplu: 'fenestre' este varianta veche a ferestrei si care in franceza actuala este fenêtre. 
Il gasim la anumite adverbe cu terminatia '-ment' unde marchează un e dispărut :continûment/continuu, dûment/in mod corespunzator,etc. 
Il mai gasim in anumite cuvinte cu scopul de alungire a vocalei. Ex: même/ chiar, être/a fi, 
fête/petrecere,tête/cap,etc. 

Le Tréma/ Trema se aplica pe vocalele 'e','i','u' pentru a ne arata pronuntia lor separată. Ex: Noël (Crăciun), Israël, naïve (naiv), coïncidence (coincidență), bonsaï, laïque (laic), canoë, etc.
O mai aplicam pe vocala 'e' pentru a arata ca nu se pronunță. Ex: aiguë, ambiguë, ambiguïté, exiguë,
etc.

La Cédille/ Sedila se aplica sub litera 'c' pentru a ne arăta că se pronunță ca 's' doar in fața vocalelor
'a','o' si 'u'.Ex: comme ci comme ça (așa și așa),provençal (provincial),le commerçant (comerciant), des glaçons (gheață),caleçon (slip), etc.
Nu mai folosim sedila când litera 'c' este urmată de vocalele 'a' și 'i'. Ex: ceci, ici, c'est, etc.

L'apostrophe et L'Elision/ Apostroful și Eliziunea: Apostroful ne arată eliziunea unei vocale in fața altei vocale sau a unui 'h' mut. Ex : l'argent (bani),l'escargot ( melc), l'oeuf (ou), l'aiguille ( ac de cusut), l'épingle (ac de siguranță), ce vrai = c'est vrai (este adevărat), Elle n'aime pas.( Ei nu-i place) , l'avenir (viitorul), iar lista este lunga ...

Le Trait d'Union/ Liniuța de Unire: O folosim pentru a lega cuvinte care formează o unitate:
• Est-ce que tu aime? (Iti place?)
• Accroche-toi! (Ține-te bine!)
• Un abaisse-langue. ( Spatulă)
• Permettez-moi. ( Permiteți-mi)
• Comment va-t-elle? ( Ce mai face ea ?)
• Tais-toi! (Taci!)
* M-a ajutat foarte mult cartea "Gramatica limbii franceze",editura Corint, scrisă de Elena Gorunescu.O carte de studiu foarte ajutătoare, va recomand daca vreți sa invățați limba franceza sa nu ezitați sa intrați in posesia ei.Aparte de datele invățațe din aceasta carte si scrise in acest articol, mai sunt si informații pe care le-am adunat pe parcurs din alte surse. 
As fi foarte bucuroasa daca ar exista curiosi , si in caz afirmativ , va multumesc pentru timpul pe care l-ati alocat aici pe "caietul" meu public.Cu ocazia asta imi reimprospatez si eu memoria si in plus e mai practic sa le am aici toate pe o singura foaie virtuala.
Inca mai am mult de scris , insa am satisfactia ca totuși am ajuns pana aici.
Pe curând! 








.L'ARTICLE
In limba franceza articolul se pozitioneaza in fata substantivului.
! L'article défini/Articolul hotărât:își păstrează forma înaintea substantivului care începe cu o consoana sau 'h'aspirat;se elideaza (ex: l'homme)cand substantivul începe cu o vocala sau cu un 'h' mut.
Masculin:
1. Le couple/ cuplul
2. Le garçon/ băiatul
3. Le bébé/ bebelușul
4. L' homme/ bărbatul
5. L' étudiant/ studentul
Feminin:
1. La fille/fata
2. La femme/ femeia
3. La jupe/ fusta
4. L' amie/ prietena
5. L' école/ școala
Pluriel:
1. Les personnes/ persoanele
2. Les frères/ frații
3. Les vacances/ vacantele
4. Les fleurs/ florile
5. Les livres/ cărțile

! L'article indéfini/ Articolul nehotărât: il așezăm înaintea unui substantiv fara precizie.
Masculin:
1. Un ami/ un prieten
2. Un sac/ o geanta
3. Un tablier/ un sort de bucătărie
Feminin:
1. Une chatte/ o pisica
2. Une noix/ o nucă
3. Une fille/ o fată
Pluriel:
1. Des idées/ idei
2. Des rivières/ râuri
3. Des bicyclettes/ biciclete

! L'article partitif/ Articolul partitiv:
- defineste o cantitate neprecizata cum ar fi de departe in limba româna "niște pâine, niște nuci.."
- nu are corespondent in limba româna
- se folosește numai la singular
1. Du sel/de sare, du pâté/de pateu, du pain/de pâine, du lait/ de lapte, du haricot/de păstăi de fasole.
-*du*il așezăm înaintea substantivelor masculine care încep cu o consoana sau cu un 'h' aspirat.
2. De la moutarde/ mustar, de la viande/carne,de la salade/salata, de la farine/făina ,de la honte/rușine
-*de la*il așezăm înaintea substantivelor feminine care încep cu o consoana sau cu un 'h' aspirat.
3. De l'eau/apa, de l'amitié/prietenie, de l'arte/arta, de l'argent/bani, de l'herbe/iarba,etc. 
- *de l' * il așezăm de asemenea înaintea substantivelor feminine de data asta care încep cu o vocala sau cu un 'h' mut.